Art. 459: Ordinea exercitării căilor de atac

Art. 456 C.P.C. - Noțiunea căilor de atac; Art. 457 C.P.C. - Clasificarea căilor de atac; Art. 460 C.P.C. - Hotărârile supuse căilor de atac; Art. 466 C.P.C. - Apelul; Art. 468 C.P.C. - Termenul de apel; Art. 483 C.P.C. - Recursul; Art. 485 C.P.C. - Termenul de recurs; Art. 488 C.P.C. - Motivele de recurs; Art. 493 C.P.C. - Recursul în interesul legii; Art. 509 C.P.C. - Contestația în anulare; Art. 521 C.P.C. - Revizuirea

Articolul 459 din Codul de Procedură Civilă stabilește principiul ierarhiei și al ordinii de exercitare a căilor de atac. Potrivit alin. (1), căile extraordinare de atac sunt, în principiu, subordonate căii ordinare a apelului, neputând fi exercitate atâta timp cât termenul pentru apel este deschis. Aceasta subliniază caracterul devolutiv și reformativ al apelului, care permite o reexaminare completă, în fapt și în drept, a litigiului. Alin. (2) consacră regula inadmisibilității recursului împotriva unei hotărâri susceptibile de apel, dacă apelul nu a fost exercitat, reafirmând rolul de cale extraordinară și subsidiară al recursului. O excepție importantă este introdusă în aceeași aliniat, permițând atacarea directă cu recurs a unei hotărâri apelabile, înăuntrul termenului de apel, dacă părțile consimt expres (prin înscris autentic sau declarație verbală consemnată). Această derogare de la principiul sequentialității este strict limitată la motive de nelegalitate ce vizează încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, excluzând aspectele procedurale. În cele din urmă, alin. (3) permite exercitarea concomitentă a căilor extraordinare de atac, în condițiile legii, și stabilește o prioritate de judecată pentru recurs, având în vedere importanța sa în asigurarea unei practici judiciare unitare.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.