(1)Dacă prin hotărârea dată instanţa a

omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau

accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere

completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara,

după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul

hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după

casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. În cazul

hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea

acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.

(2)Cererea se soluţionează

de urgenţă, cu citarea părţilor, prin hotărâre

separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod

corespunzător.

(3)Dispoziţiile prezentului

articol se aplică şi în cazul când instanţa a omis să se

pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor,

traducătorilor, interpreţilor sau apărătorilor, cu privire

la drepturile lor.