Art. 402: Pronunţarea hotărârii

Art. 396 - Deliberarea și pronunțarea hotărârii (C.p.c.); Art. 397 - Data pronunțării (C.p.c.); Art. 398 - Amânarea pronunțării (C.p.c.); Art. 400 - Conținutul hotărârii (C.p.c.); Art. 401 - Redactarea hotărârii (C.p.c.); Art. 403 - Conținutul hotărârii (C.p.c.); Art. 404 - Comunicarea hotărârii (C.p.c.); Art. 405 - Rectificarea, completarea și lămurirea hotărârii (C.p.c.); Art. 424 - Întocmirea minutei (C.p.c.); Art. 425 - Cuprinsul minutei (C.p.c.); Art. 426 - Semnarea minutei (C.p.c.); Art. 456 și urm. - Apelul (C.p.c.); Art. 483 și urm. - Recursul (C.p.c.); Art. 13 - Publicitatea ședințelor de judecată (C.p.c.); Art. 153 - Rolul grefei și al arhivei (C.p.c.)

Articolul 402 din Codul de Procedură Civilă reglementează două modalități distincte de pronunțare a hotărârii judecătorești, marcând un moment esențial în procesul civil, de la care încep să curgă termenele de exercitare a căilor de atac. Prima modalitate este cea clasică, tradițională, prin pronunțarea în ședință publică, la locul desfășurării dezbaterilor. Aceasta presupune citirea minutei de către președintele completului sau de către un judecător, cu indicarea obligatorie a căii de atac ce poate fi folosită, asigurând publicitatea și transparența actului de justiție. A doua modalitate, introdusă pentru a eficientiza procesul, permite pronunțarea hotărârii prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței. Această formă de pronunțare nu mai impune prezența fizică a părților sau a judecătorului pentru citirea minutei, fiind o practică modernă, adoptată în special pentru cauzele unde complexitatea sau volumul nu justifică pronunțarea clasică. Indiferent de modalitate, scopul pronunțării este de a aduce la cunoștința părților și a publicului soluția dată de instanță, consolidând principiile publicității și contradictorialității.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.