Art. 373: Soluţionarea incidentelor

Art. 245 C. proc. civ. - Noțiune (Excepțiile procesuale); Art. 254 C. proc. civ. - Noțiunea și obiectul probei; Art. 255 C. proc. civ. - Admisibilitatea probelor; Art. 260 C. proc. civ. - Administrarea probelor; Art. 397 C. proc. civ. - Încheierile; Art. 398 C. proc. civ. - Efectele încheierilor; Art. 466 C. proc. civ. - Obiectul apelului

Articolul 373 din Codul de Procedură Civilă reglementează o procedură specială pentru soluționarea promptă a incidentelor apărute în cursul administrării probelor. Această dispoziție are ca scop fluidizarea procesului judiciar și prevenirea tergiversărilor cauzate de litigii parțiale legate de probe. Sunt vizate diverse tipuri de incidente, de la cereri și excepții procesuale, până la invocarea inadmisibilității vreunei probe sau orice altă chestiune conexă fazei probatorii. Competența de soluționare revine instanței, care, cu respectarea principiului contradictorialității (prin citarea celeilalte părți), se pronunță prin încheiere. Celeritatea este un principiu fundamental aici, impunând instanței să decidă „de îndată” sau, în cazuri complexe, în cel mult 15 zile de la sesizare. Un aspect crucial al regimului juridic al acestor încheieri este caracterul lor interlocutoriu, în sensul că ele nu pot fi atacate separat, ci numai odată cu fondul procesului. Această soluție procedurală contribuie la eficiența judecății, împiedicând exercitarea abuzivă a căilor de atac și evitând fragmentarea etapei probatorii.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.