Art. 336: Raportul de expertiză

Art. 330 - Dispoziţii generale privind expertiza; Art. 331 - Numirea expertului; Art. 332 - Obiectivele expertizei; Art. 333 - Refuzul, înlocuirea expertului; Art. 334 - Efectuarea expertizei; Art. 335 - Cheltuieli de expertiză; Art. 337 - Obiecţiunile la raportul de expertiză; Art. 338 - Lămuriri suplimentare ale expertului; Art. 339 - Expertiza suplimentară şi noua expertiză; Art. 254 - Admisibilitatea şi administrarea probelor; Art. 264 - Sancţiunea nedepunerii la termen a înscrisurilor; Art. 180 - Termenele procedurale; Art. 182 - Scurtarea termenelor legale; Art. 183 - Repunerea în termen

Articolul 336 din Codul de Procedură Civilă reglementează forma și procedura depunerii raportului de expertiză judiciară, element esențial în administrarea probei cu expertiza. Raportul, care trebuie să conțină constatările și concluziile motivate ale expertului, reprezintă materializarea opiniei specializate, contribuind la lămurirea aspectelor tehnice, științifice sau artistice necesare soluționării cauzei. Textul subliniază importanța caracterului scris al raportului și a motivării detaliate, impunând un termen minim de 10 zile pentru depunerea acestuia înainte de termenul de judecată. Acest termen are un rol fundamental în respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, permițând părților să ia cunoștință de conținutul raportului și să formuleze eventuale obiecțiuni. De asemenea, articolul prevede soluția în cazul opiniilor divergente ale experților (fiecare părere motivată trebuie inclusă) și, nu în ultimul rând, condiționează depunerea raportului, în anumite cazuri speciale prevăzute de lege, de obținerea prealabilă a avizelor tehnice necesare de la organisme competente, subliniind rigoarea și specificul anumitor domenii de expertiză.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.