Art. 32: Condiţii de exercitare a acţiunii civile

Art. 35 - Acţiunile în constatare; Art. 36 - Calitatea procesuală; Art. 56 - Capacitatea procesuală de folosinţă; Art. 57 - Capacitatea procesuală de exerciţiu; Art. 58 - Lipsa capacităţii de exerciţiu; Art. 194 - Cuprinsul cererii de chemare în judecată; Art. 205 - Întâmpinarea; Art. 248 - Excepţiile procesuale

Articolul 32 din Codul de Procedură Civilă reglementează esențiale condiții de admisibilitate a oricărei cereri (acțiuni) civile, consacrând principiul fundamental conform căruia exercițiul dreptului la acțiune este subordonat îndeplinirii cumulative a patru cerințe: capacitatea procesuală, calitatea procesuală, formularea unei pretenții și justificarea unui interes. Aceste condiții, denumite și condiții de fond ale acțiunii civile, trebuie să existe pe tot parcursul procesului, lipsa oricăreia dintre ele atrăgând inadmisibilitatea cererii sau respingerea acesteia, cel mai adesea printr-o excepție procesuală absolută. Capacitatea procesuală vizează aptitudinea unei persoane de a figura ca parte în proces și de a îndeplini personal acte de procedură. Calitatea procesuală presupune identitatea dintre părțile din proces și titularii raportului juridic material dedus judecății. Pretenția reprezintă obiectul material al cererii, adică scopul concret urmărit de reclamant prin acțiune, care trebuie să fie determinat, licit și posibil. Interesul, condiție esențială, semnifică folosul practic pe care partea îl urmărește prin promovarea cererii, impunându-se a fi legitim, personal, direct, născut și actual. Alin. (2) extinde aplicabilitatea acestor condiții, mutatis mutandis, și în cazul apărărilor formulate de pârât, subliniind caracterul reciproc al exigențelor procedurale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.