Art. 304: Denunţarea înscrisului ca fals

Art. 289 C.pr.Civ. - Noţiunea de înscris; Art. 292 C.pr.Civ. - Înscrisul sub semnătură privată; Art. 305 C.pr.Civ. - Verificarea de scripte; Art. 306 C.pr.Civ. - Procedura verificării de scripte; Art. 307 C.pr.Civ. - Verificarea de scripte prin expertiză; Art. 308 C.pr.Civ. - Denunţarea falsului de către instanţă sau procuror; Art. 309 C.pr.Civ. - Cercetarea falsului de către instanţa penală; Art. 310 C.pr.Civ. - Efectele denunţării falsului; Art. 353 C.pr.Civ. - Suspendarea judecăţii în cazul procedurii penale; Art. 423 C.pr.Civ. - Despre nevalabilitatea înscrisurilor

Articolul 304 din Codul de Procedură Civilă reglementează o modalitate esențială de contestare a autenticității unui înscris în cadrul procesului civil, cunoscută sub denumirea de denunțarea falsului. Aceasta reprezintă un incident procedural de probațiune, prin care o parte contestă veridicitatea unui înscris folosit ca probă, invocând falsificarea scrierii sau a semnăturii. Legea impune ca denunțarea să fie făcută cel mai târziu la primul termen de judecată după prezentarea înscrisului, cu obligativitatea indicării motivelor concrete pe care se sprijină afirmația de falsitate. În cazul absenței părții care folosește înscrisul, instanța are obligația de a dispune citarea acesteia pentru a depune originalul și a da explicațiile necesare. O inovație procedurală permite judecătorului să dispună prezentarea părților chiar înainte de primul termen, dacă denunțarea falsului este formulată prin întâmpinare. În cazuri excepționale și temeinic justificate, denunțarea sau participarea la procedura de verificare a falsului se poate realiza prin mandatar cu procură specială. Denunțarea falsului este premisa declanșării procedurii de verificare de scripte (art. 305 C.pr.Civ.), asigurând integritatea și credibilitatea materialului probatoriu.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.