(1)Instanţa nu va putea cere
trimiterea în original a cărţilor funciare şi a planurilor, a
registrelor autorităţilor sau instituţiilor publice, a
testamentelor depuse la instanţe, notari publici sau avocaţi, precum
şi a altor înscrisuri originale ce se găsesc în arhivele acestora. Se
vor putea însă cere copii certificate ale acestora.
(2)Cercetarea acestor înscrisuri,
dacă este necesară, se va face, cu citarea părţilor, de un
judecător delegat sau, dacă înscrisul se găseşte în
altă localitate, prin comisie rogatorie, de către instanţa
respectivă.
(3)Prin excepţie de la
prevederile alin. (1) şi (2), când procedura verificărilor
înscrisurilor o impune, instanţa va putea ordona prezentarea testamentelor
originale sau a altor înscrisuri originale, depuse la instanţe, notari publici
sau avocaţi, pentru efectuarea expertizei grafoscopice în laboratoarele de
specialitate dacă expertiza actului nu se poate efectua la sediul arhivei.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 299 din Codul de Procedură Civilă reglementează principiul protejării integrității și securității anumitor înscrisuri originale de importanță fundamentală, care se găsesc în arhivele publice sau private specializate (cărți funciare, registre, testamente etc.). Principiul general este că aceste înscrisuri nu pot fi deplasate din arhive pentru a fi trimise instanței, ci se solicită și se folosesc, de regulă, copii certificate ale acestora. Această regulă urmărește să prevină pierderea, deteriorarea sau compromiterea acestor documente esențiale pentru circuitul civil și juridic. Atunci când este absolut necesară cercetarea originalului, instanța va dispune ca această operațiune să se facă la fața locului (la sediul arhivei), fie prin intermediul unui judecător delegat al instanței sesizate, fie prin comisie rogatorie, dacă înscrisul se află într-o altă localitate. Această modalitate asigură administrarea probei fără a periclita integritatea materială a documentului. Un aspect crucial al articolului este excepția prevăzută de alin. (3). În cazul în care procedura de verificare a înscrisurilor (cum ar fi contestarea autenticității) impune efectuarea unei expertize grafoscopice, iar aceasta nu poate fi realizată la sediul arhivei, instanța poate ordona, excepțional, prezentarea originalului testamentului sau a altor înscrisuri similare în laboratoare de specialitate. Această excepție subliniază importanța primordială a probei expertizei grafoscopice în anumite litigii și necesitatea de a permite efectuarea acesteia în condiții optime, chiar dacă implică o deplasare temporară a originalului, sub stricta supraveghere și garanție a legii.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.