Art. 290: Anexele

Art. 249 - Sarcina probei; Art. 272 - Noţiunea de înscris; Art. 273 - Forma scrisă și înscrisul pe suport electronic; Art. 278 - Forța probantă a înscrisului sub semnătură privată; Art. 282 - Forța probantă a înscrisului autentic; Art. 283 - Reproducerile de înscrisuri și facsimilele; Art. 291 - Înscrisurile sub semnătură privată

Articolul 290 din Codul de Procedură Civilă reglementează regimul juridic al anexelor la înscrisuri, stabilind condițiile în care acestea capătă aceeași forță probantă ca și înscrisul principal. Legiuitorul extinde conceptul de 'înscris' și la documentele conexe (planuri, schițe, hîrtii, fotografii etc.), recunoscându-le valoarea probatorie. Pentru ca o anexă să beneficieze de această egalitate de forță doveditoare, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții esențiale: 1. Existența unei legături directe, pertinente și relevante, între anexă și înscrisul la care este alăturată, ceea ce asigură coerența probatorie. 2. Anexa trebuie să poarte semnătura părții sau a persoanei competente care a întocmit înscrisul principal, garantând astfel autenticitatea și asumarea conținutului său. Nerespectarea oricăreia dintre aceste condiții atrage ineficacitatea probatorie a anexei ca parte integrantă a înscrisului, aceasta putând eventual fi valorificată independent, sub un alt regim probatoriu, dacă îndeplinește condițiile necesare.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.