Art. 29: Noţiune

Art. 30 - Condițiile de exercitare a acțiunii civile; Art. 31 - Interesul; Art. 32 - Calitatea procesuală; Art. 33 - Capacitatea procesuală; Art. 34 - Obiectul și cauza; Art. 35 - Dreptul de a sesiza instanța; Art. 41 - Noțiunea de parte; Art. 194 - Cuprinsul cererii de chemare în judecată

Articolul 29 din Codul de Procedură Civilă definește conceptul fundamental de acțiune civilă, subliniind caracterul său instrumental și procedural. Acțiunea civilă nu se confundă cu dreptul subiectiv material (dreptul propriu-zis, pretenția substanțială), ci reprezintă totalitatea mijloacelor și instrumentelor juridice pe care legea le pune la dispoziția unei părți pentru a cere intervenția instanței de judecată în scopul protejării unui drept subiectiv pretins sau a unei alte situații juridice (ex: acțiuni de stare, acțiuni în constatare). Prin intermediul acțiunii civile, părțile își pot valorifica pretențiile în fața instanței și, totodată, își pot asigura apărarea împotriva pretențiilor formulate de cealaltă parte. Definiția accentuează rolul acțiunii civile ca modalitate de acces la justiție și de punere în mișcare a mecanismului jurisdicțional pentru soluționarea unui litigiu și obținerea unei hotărâri judecătorești.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.