Art. 275: Formalitatea "bun şi aprobat"

Art. 266 C.proc.civ. - Forța probantă a înscrisurilor; Art. 268 C.proc.civ. - Înscrisul sub semnătură privată; Art. 272 C.proc.civ. - Forța probantă a înscrisului sub semnătură privată; Art. 274 C.proc.civ. - Înscrisul sub semnătură privată prin care mai multe părți se obligă reciproc; Art. 276 C.proc.civ. - Excepțiile de la formalitatea "bun și aprobat"; Art. 280 C.proc.civ. - Nulitatea înscrisului; Art. 359 C.proc.civ. - Prezumțiile legale; Art. 1208 Cod civil - Mențiunile obligatorii în înscrisurile sub semnătură privată

Articolul 275 din Codul de Procedură Civilă reglementează o formalitate specifică, denumită „bun și aprobat”, aplicabilă înscrisurilor sub semnătură privată prin care o singură parte se obligă la plata unei sume de bani sau la predarea unei cantități de bunuri fungibile. Această formalitate are un caracter *ad probationem*, având ca scop protejarea debitorului, asigurându-se că acesta a avut deplină cunoștință despre întinderea exactă a obligației asumate și prevenind modificările ulterioare frauduloase ale înscrisului. Cerința esențială este ca întregul înscris, sau cel puțin mențiunea „bun și aprobat pentru…”, însoțită de suma sau cantitatea în litere, să fie scrisă cu mâna celui care se obligă. Nerespectarea acestei formalități nu atrage, de regulă, nulitatea absolută a actului juridic, ci afectează forța sa probantă, transformându-l într-un simplu început de dovadă scrisă, ce necesită completări prin alte mijloace de probă. Alin. (2) stabilește o prezumție *juris tantum*: în cazul unei discrepanțe între suma menționată în cuprinsul înscrisului și cea din formula „bun și aprobat”, obligația se prezumă a fi valabilă doar pentru suma cea mai mică, cu excepția cazului în care se dovedește eroarea sau legea prevede altfel.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.