Art. 229: Termen în cunoştinţă
(1)Partea care a depus cererea
personal sau prin mandatar şi a luat termenul în
cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la
un termen de judecată, personal sau printr-un reprezentant legal ori
convenţional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul,
nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanţă,
considerându-se că ea cunoaşte termenele de judecată ulterioare.
Aceste dispoziţii îi sunt aplicabile şi părţii căreia,
personal ori prin reprezentant legal sau convenţional ori prin
funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea
corespondenţei, i s-a înmânat citaţia pentru un termen de
judecată, considerându-se că, în acest caz, ea cunoaşte şi
termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost
înmânată.
(2)
Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică:
1.în cazul reluării
judecăţii, după ce a fost suspendată;
2.în cazul când procesul se
repune pe rol;
3.când partea este chemată
la interogatoriu, în afară de cazul în care a fost prezentă la
încuviinţarea lui, când s-a stabilit şi termenul pentru luarea
acestuia;
4.când, pentru motive temeinice,
instanţa a dispus ca partea să fie citată la fiecare termen;
5.în cazul în care instanţa
de apel sau de recurs fixează termen pentru rejudecarea fondului
procesului după anularea hotărârii primei instanţe sau după
casarea cu reţinere.
(3)Militarii încazarmaţi sunt
citaţi la fiecare termen.
(4)Deţinuţii sunt
citaţi, de asemenea, la fiecare termen.
Articole Conexe / Referințe
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriNotă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol