Art. 150: Înscrisurile anexate

Art. 149 - Numărul exemplarelor; Art. 194 - Cuprinsul cererii de chemare în judecată; Art. 201 - Regularizarea cererii; Art. 205 - Răspunsul la cerere; Art. 254 - Admisibilitatea probelor; Art. 292 - Producerea înscrisurilor; Art. 293 - Depunerea originalului; Art. 294 - Verificarea înscrisurilor; Art. 300 - Înscrisurile oficiale; Art. 358 - Traducerea actelor oficiale

Articolul 150 din Codul de Procedură Civilă reglementează regimul juridic al înscrisurilor anexate la cererile adresate instanțelor de judecată, având un rol esențial în faza de regularizare a cererii și în administrarea probei cu înscrisuri. Obligația principală impusă părții este de a depune copii ale înscrisurilor de care înțelege să se folosească, câte un exemplar pentru fiecare parte și pentru instanță, conform Art. 149 CPC. Aceste copii trebuie să fie certificate pentru conformitate cu originalul de către parte însăși, asumându-și astfel răspunderea pentru veridicitatea conținutului. O facilitate procedurală este posibilitatea de a depune doar extrase sau părți relevante din înscris, instanța păstrând însă prerogativa de a solicita înfățișarea integrală a originalului, în funcție de necesitățile probațiunii. O reglementare specifică privește înscrisurile redactate în limbă străină, pentru care se impune, de principiu, traducerea legalizată efectuată de un traducător autorizat, asigurând astfel autenticitatea și fidelitatea traducerii. În cazuri excepționale, când un traducător autorizat nu este disponibil pentru limba respectivă, legea permite utilizarea traducerilor realizate de persoane de încredere, sub incidența legii speciale relevante.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.