Art. 143: Suspendarea judecării procesului în cazul strămutării

Art. 139 - Strămutarea; Art. 140 - Cazurile de strămutare; Art. 141 - Procedura de strămutare; Art. 142 - Efectele cererii de strămutare; Art. 411 - Suspendarea de drept a judecății; Art. 412 - Suspendarea facultativă a judecății; Art. 413 - Suspendarea voluntară a judecății; Art. 415 - Reluarea judecării procesului; Art. 592 - Dispoziții generale privind cauțiunile

Articolul 143 din Codul de Procedură Civilă reglementează o măsură cu caracter provizoriu și incidental, specifică procedurii de strămutare a cauzelor. Această dispoziție permite instanței competente să soluționeze cererea de strămutare (Curtea de Apel sau Înalta Curte de Casație și Justiție), la cererea părții interesate, să suspende judecarea procesului aflat pe rolul instanței inferioare. Decizia de suspendare este facultativă ('poate dispune') și este condiționată de plata unei cauțiuni, al cărei cuantum este fixat prin textul legii (1.000 lei). Suspendarea poate fi dispusă chiar înainte de primul termen de judecată, în situații urgente și pentru motive temeinice, fără citarea prealabilă a părților, accentuând caracterul său preventiv. O particularitate importantă a acestei încheieri de suspendare este că nu se motivează și nu este supusă niciunei căi de atac, reflectând urgența și natura sa de măsură de ordine procedurală, menită să asigure eficiența și ireversibilitatea eventualei soluții de strămutare. Scopul acestei suspendări este de a preîntâmpina pronunțarea unei hotărâri în cauza de strămutat care ar putea fi ulterior afectată de admiterea cererii de strămutare. Comunicarea urgentă către instanța de la care s-a cerut strămutarea este esențială pentru a produce efecte.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.