Art. 126: Alegerea de competenţă

Art. 107 - Competența teritorială generală; Art. 112 - Competența teritorială alternativă; Art. 113 - Competența teritorială exclusivă; Art. 129 - Excepția de necompetență; Art. 130 - Invocarea necompetenței; Art. 131 - Verificarea competenței; Art. 94 - Competența materială a judecătoriilor

Articolul 126 din Codul de Procedură Civilă reglementează instituția prorogării convenționale de competență, permițând părților să deroge, prin acord, de la regulile de competență teritorială generală. Această posibilitate este circumscrisă litigiilor ce poartă asupra unor drepturi de care părțile pot dispune, fiind o expresie a principiului disponibilității. Acordul de prorogare poate fi realizat în scris (anterior nașterii litigiului) sau verbal, în fața instanței, după declanșarea acestuia. O limitare fundamentală este dată de competența teritorială exclusivă, de la care părțile nu pot deroga, dată fiind natura sa de ordine publică. O excepție notabilă este prevăzută de alin. (2) pentru litigiile de protecție a consumatorilor și alte cazuri speciale, unde convenția atributivă de competență este valabilă și produce efecte juridice doar dacă este încheiată ulterior nașterii dreptului la despăgubire. Orice clauză contrară, preexistentă litigiului în aceste materii, este considerată nescrisă, această sancțiune având un rol protector pentru partea considerată vulnerabilă.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.