Art. 1118: Administrarea probelor

Art. 1060 C.pr.civ. - Atribuțiile tribunalului arbitral; Art. 1067 C.pr.civ. - Desfășurarea procedurii arbitrale; Art. 1070 C.pr.civ. - Probele în arbitraj; Art. 1071 C.pr.civ. - Audierea martorilor; Art. 1072 C.pr.civ. - Expertiza arbitrală; Art. 1073 C.pr.civ. - Obligația de a produce înscrisuri; Art. 1099 C.pr.civ. - Hotărârea arbitrală; Art. 1119 C.pr.civ. - Măsurile asigurătorii și provizorii; Art. 1120 C.pr.civ. - Administrarea jurământului; Art. 1129 C.pr.civ. - Acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale

Articolul 1118 din Codul de Procedură Civilă reglementează un principiu fundamental al procedurii arbitrale: autonomia tribunalului arbitral în administrarea probelor. Alin. (1) statuează rolul exclusiv al tribunalului arbitral în culegerea și evaluarea mijloacelor de probă necesare soluționării litigiului. Această prevedere subliniază caracterul privat și specializat al arbitrajului, unde arbitrii, numiți de părți, sunt cei mai în măsură să gestioneze procesul probatoriu. Totuși, întrucât tribunalul arbitral nu este învestit cu imperium (puterea coercitivă a statului), alin. (2) introduce o excepție esențială: necesitatea concursului instanțelor judecătorești. Această asistență este solicitată atunci când administrarea probelor impune măsuri coercitive (ex: citarea forțată a martorilor care refuză să se prezinte, obligarea terților la prezentarea de înscrisuri, luarea jurământului etc.). Cererea de asistență poate fi formulată fie de tribunalul arbitral, fie de părți, cu acordul tribunalului arbitral, la tribunalul de la sediul arbitrajului. Instanța sesizată va aplica propria lege (lex fori) în procedura de asistență, fără a se imixtiona în fondul litigiului. Această dispoziție reflectă rolul complementar și de sprijin al jurisdicției de drept comun față de arbitraj, asigurând eficacitatea și buna desfășurare a procedurilor arbitrale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.