(1)Convenţia arbitrală se

încheie valabil în formă scrisă, prin înscris, telegramă, telex,

telecopiator, poştă electronică sau orice alt mijloc de

comunicare permiţând a-i stabili proba printr-un text.

(2)

Cu privire la cerinţele de fond, convenţia arbitrală

este valabilă dacă îndeplineşte condiţiile impuse de una

dintre legile următoare:

a)legea

stabilită de părţi;

b)legea

care guvernează obiectul litigiului;

c)legea

aplicabilă contractului ce conţine clauza compromisorie;

d)legea

română.

(3)Validitatea convenţiei

arbitrale nu poate fi contestată pe motivul nevalabilităţii

contractului principal sau pentru că ar viza un litigiu care nu

există încă.