Art. 1109: Hotărâri stabilind obligaţii fiscale prevăzute de legi străine

Art. 1095 C.proc.civ. - Condițiile recunoașterii; Art. 1096 C.proc.civ. - Condițiile executării; Art. 1097 C.proc.civ. - Cazurile de refuz al recunoașterii sau executării; Art. 1098 C.proc.civ. - Reciprocitatea; Art. 1103 C.proc.civ. - Hotărâri potrivnice ordinii publice; Art. 1110 C.proc.civ. - Hotărâri stabilind obligaţii de întreţinere

Articolul 1109 din Codul de Procedură Civilă instituie o condiție specială și esențială pentru recunoașterea și executarea silită în România a hotărârilor judecătorești străine care impun obligații derivate din legislația fiscală a unui alt stat. Spre deosebire de regula generală privind reciprocitatea (prevăzută de Art. 1098 C.proc.civ.), care poate fi prezumată sau aplicată cu mai multă flexibilitate în alte materii, pentru obligațiile fiscale străine, existența reciprocității este o cerință expresă și imperativă. Această rigoare se justifică prin natura suverană și, în general, teritorială a dreptului fiscal, statele fiind reticente în a prelua sarcina de a colecta impozite pentru alte jurisdicții, în lipsa unui angajament reciproc. Reciprocitatea poate fi fie diplomatică (stabilită prin tratate sau convenții internaționale), fie legislativă (rezultând din existența unei reglementări similare în legislația statului de origine). Neîndeplinirea acestei condiții atrage refuzul recunoașterii și executării hotărârii străine în România, fără a se mai analiza celelalte condiții generale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.