Art. 1077: Conexitatea internaţională

Art. 99 - Conexitatea; Art. 104 - Litispendența; Art. 1067 - Competența instanțelor române; Art. 1074 - Litispendența internațională; Art. 1075 - Acțiuni conexe pendinte în state membre ale Uniunii Europene; Art. 1076 - Acțiuni conexe pendinte în state nemembre ale Uniunii Europene; Art. 1078 - Competența de necesitate; Art. 1080 - Recunoașterea hotărârilor străine

Articolul 1077 din Codul de Procedură Civilă reglementează o ipoteză specifică de competență jurisdicțională internațională derivată din conexitate. Acesta permite instanței române, sesizată cu o cerere principală care intră în competența sa internațională, să judece și alte cereri secundare, strâns legate de cea dintâi, chiar dacă, în mod autonom, acestea din urmă nu ar fi intrat sub incidența regulilor generale de competență internațională a instanțelor române. Rațiunea acestei extinderi de competență este dublă: pe de o parte, se urmărește o bună administrare a justiției prin economia de proces și, pe de altă parte, esențial, se previne riscul pronunțării unor hotărâri contradictorii sau inconciliabile, în cazul în care cererile ar fi soluționate separat. Principiul reflectă necesitatea asigurării coerenței deciziilor judecătorești în litigiile transfrontaliere, contribuind la securitatea juridică.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.