Art. 1067: Prorogarea voluntară de competenţă în favoarea instanţei române
(1)Când, în materii având ca obiect
drepturi de care ele dispun liber conform legii române, părţile au
convenit valabil competenţa instanţelor române de a judeca litigii
actuale sau eventuale privind asemenea drepturi, instanţele române sunt
singurele competente.
(2)Cu excepţia cazurilor în
care prin lege se dispune altfel, instanţa română în faţa
căreia pârâtul este chemat rămâne competentă de a judeca
cererea, dacă pârâtul se prezintă în faţa instanţei şi
formulează apărări în fond, fără a invoca
excepţia de necompetenţă, cel mai târziu până la terminarea
cercetării procesului în faţa primei instanţe.
(3)În situaţiile prevăzute
la alin. (1) şi (2), instanţa română sesizată poate
respinge cererea, când din ansamblul circumstanţelor rezultă că
litigiul nu prezintă nicio legătură semnificativă cu
România.
Articole Conexe / Referințe
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriNotă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol