Art. 102: Cererea de plată parţială

Art. 35 C.pr.civ. - Obiectul și cauza cererii; Art. 99 C.pr.civ. - Valoarea obiectului cererii; Art. 100 C.pr.civ. - Cererea având mai multe capete de cerere; Art. 101 C.pr.civ. - Cererea de constatare a dreptului; Art. 103 C.pr.civ. - Modificarea sau extinderea cererii; Art. 104 C.pr.civ. - Cererea reconvențională; Art. 132 C.pr.civ. - Îndatoririle judecătorului privind stabilirea obiectului și limitelor judecății; Art. 200 C.pr.civ. - Verificarea cererii și regularizarea acesteia; Art. 248 C.pr.civ. - Excepțiile procesuale; Art. 936 C.pr.civ. - Cererile de valoare redusă; Art. 94 C.pr.civ. - Competența materială a judecătoriilor; Art. 96 C.pr.civ. - Competența materială a tribunalelor

Articolul 102 din Codul de Procedură Civilă reglementează un aspect specific al evaluării obiectului cererii de chemare în judecată, aplicabil atunci când reclamantul alege să solicite plata unei *părți* dintr-o creanță. Această normă are implicații directe asupra stabilirii **competenței materiale a instanței** (în funcție de valoare) și a **cuantumului taxelor judiciare de timbru**. Textul prevede explicit că valoarea cererii se socotește exclusiv după partea pretinsă de reclamant ca fiind exigibilă, nu după valoarea integrală a creanței. Doctrina subliniază că această dispoziție constituie o excepție de la regula generală de evaluare a cererilor și permite reclamantului o anumită flexibilitate procesuală, putând solicita ulterior și restul creanței prin acțiuni separate, dacă nu a intervenit prescripția. Este esențial ca porțiunea solicitată să fie determinată și exigibilă la data introducerii acțiunii.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.