Art. 1016: Instanța competentă

Art. 1014 - Domeniul de aplicare; Art. 1015 - Condițiile de admisibilitate; Art. 1017 - Cuprinsul cererii; Art. 94 - Competența materială a judecătoriilor; Art. 95 - Competența materială a tribunalelor; Art. 107 - Competența teritorială generală; Art. 113 - Competența teritorială alternativă; Art. 15 - Competența generală, materială și teritorială a instanțelor judecătorești

Articolul 1016 din Codul de Procedură Civilă statuează asupra competenței instanței de judecată în procedura specială a ordonanței de plată. Norma legală stabilește că, în eventualitatea în care debitorul nu își execută obligația de plată în termenul stipulat la art. 1015 alin. (1) C.proc.civ., creditorul are dreptul de a sesiza instanța. Principiul de competență instituit este cel al "instanței competente pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță". Aceasta înseamnă că atât competența materială, cât și cea teritorială, se determină prin raportare la regulile de drept comun aplicabile litigiului de fond, dacă acesta ar fi fost soluționat pe calea procedurii contencioase ordinare. Astfel, judecătorul învestit cu soluționarea cererii de ordonanță de plată este cel care ar fi avut atribuția de a soluționa cererea de chemare în judecată având ca obiect aceeași creanță, respectând criteriile valorice, de materie sau de domiciliu/sediu ale părților, prevăzute de articolele 94 și următoarele, respectiv 107 și următoarele din Codul de Procedură Civilă. Această trimitere asigură coerența sistemului de competență și previne eventuale conflicte de competență în cadrul procedurii simplificate a ordonanței de plată.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.