Art. 10: Obligaţiile părţilor în desfăşurarea procesului

Art. 6 C.proc.civ. - Rolul activ al judecătorului; Art. 8 C.proc.civ. - Principiul disponibilităţii; Art. 12 C.proc.civ. - Obligaţia de bună-credinţă; Art. 13 C.proc.civ. - Dreptul la un proces echitabil; Art. 22 C.proc.civ. - Principiul proporţionalităţii şi al echităţii; Art. 180 C.proc.civ. - Dispoziţii generale privind termenele procedurale; Art. 238 C.proc.civ. - Celeritatea procesului; Art. 248 C.proc.civ. - Sarcina probei; Art. 250 C.proc.civ. - Obligaţia de a depune înscrisuri; Art. 254 C.proc.civ. - Administrarea probelor; Art. 343 C.proc.civ. - Cazul de aplicare a amenzii judiciare

Articolul 10 din Codul de Procedură Civilă reglementează obligaţiile fundamentale ale părţilor în desfăşurarea procesului civil, instituind un principiu al diligenţei procesuale. Potrivit alin. (1), părţile sunt datoare să respecte condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător pentru îndeplinirea actelor de procedură. O obligaţie esenţială este cea de a-şi proba pretenţiile şi apărările, reflectând principiul sarcinii probei. De asemenea, ele trebuie să contribuie activ la desfăşurarea eficientă şi fără întârziere a procesului, urmărind finalizarea acestuia, ceea ce subliniază importanţa celerităţii. Alin. (2) conferă judecătorului o putere importantă în materia probatoriului: aceea de a dispune, la cererea părţii interesate sau din oficiu, înfăţişarea unui mijloc de probă aflat în posesia celeilalte părţi. Această dispoziţie asigură un control jurisdicţional asupra administrării probelor şi este susţinută de sancţiunea amenzii judiciare în caz de neconformare, consolidând rolul activ al judecătorului şi asigurând stabilirea adevărului.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.