(1)Dacă pe parcursul termenului
de supraveghere se descoperă că persoana supravegheată mai
săvârşise o infracţiune până la rămânerea
definitivă a hotărârii prin care s-a dispus amânarea, pentru care i
s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen,
amânarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispoziţiile
privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau pluralitate
intermediară.
(2)În caz de concurs de
infracţiuni, instanţa poate dispune amânarea aplicării pedepsei
rezultante dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art.
83. Dacă se dispune amânarea aplicării pedepsei, termenul de supraveghere
se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin
care s-a pronunţat anterior amânarea aplicării pedepsei.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 89 din Codul Penal reglementează instituția anulării amânării aplicării pedepsei, o cauză legală de încetare a acestei măsuri, distinctă de revocare. Anularea intervine atunci când, pe parcursul termenului de supraveghere, se descoperă o infracțiune săvârșită de persoana supravegheată *anterior* momentului rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei. Condiția esențială pentru anulare este ca pentru această infracțiune anterioară să se fi aplicat ulterior o pedeapsă cu închisoarea, chiar dacă hotărârea de condamnare intervine după expirarea termenului de supraveghere. Efectul principal al anulării este repunerea în executare a pedepsei a cărei aplicare fusese amânată, urmând ca instanța să aplice regulile concursului de infracțiuni, recidivei sau pluralității intermediare, în funcție de situația concretă. Alin. (2) introduce o particularitate importantă: în situația unui concurs de infracțiuni constatat ulterior, instanța are posibilitatea de a dispune o nouă amânare a aplicării pedepsei rezultante, cu condiția îndeplinirii cumulative a cerințelor prevăzute la art. 83 C.pen. Dacă se dispune o nouă amânare, termenul de supraveghere se recalculează de la data rămânerii definitive a primei hotărâri prin care s-a pronunțat anterior amânarea. Distincția fundamentală față de revocarea amânării (reglementată de art. 84 C.pen.) constă în momentul săvârșirii infracțiunii noi: la anulare, infracțiunea este *anterioară* hotărârii de amânare, dar descoperită ulterior; la revocare, infracțiunea este *ulterioară* hotărârii de amânare și săvârșită în termenul de supraveghere.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.