(1)Pedeapsa accesorie constă în interzicerea

exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b)

şi d)-o), a căror exercitare a fost interzisă de

instanţă ca pedeapsă complementară.

(2)În cazul detenţiunii pe viaţă, pedeapsa

accesorie constă în interzicerea de către instanţă a

exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a)-o) sau

a unora dintre acestea.

(3)

Pedeapsa

accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din

momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi

până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost

executată sau considerată ca executată.

*) ICCJ admite recursul în interesul

legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea

unitară a dispoziţiilor art. 65 alin. (3) din Codul penal,

stabileşte că: aplicarea pedepselor accesorii constând în

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b)

şi d)-o) din Codul penal, a căror exercitare a fost interzisă de

instanţă ca pedeapsă complementară, nu este posibilă

în cazul dispunerii unei soluţii de condamnare la pedeapsa amenzii.

(4)În cazul detenţiunii pe viaţă, pedeapsa

accesorie având conţinutul prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. c) se

pune în executare la data liberării condiţionate sau după ce

pedeapsa a fost considerată ca executată.

SECŢIUNEA 2:Pedepsele complementare