Art. 418: Constrângerea superiorului

Art. 399 - Insubordonarea; Art. 400 - Deschiderea ostilităţilor; Art. 401 - Dezertarea; Art. 407 - Nesupunerea la ordine; Art. 408 - Refuzul de a executa ordine; Art. 414 - Vătămarea corporală a superiorului; Art. 415 - Lovirea superiorului; Art. 416 - Ultrajul; Art. 417 - Ultrajul asupra militarilor în serviciu

Articolul 418 din Codul Penal incriminează fapta de constrângere a superiorului, o infracțiune specifică dreptului penal militar, menită să protejeze relațiile de autoritate și disciplină în cadrul structurilor militare sau ierarhice similare. Obiectul juridic special îl reprezintă buna desfășurare a activității militare și asigurarea respectării ordinii și disciplinei, esențiale pentru eficiența și funcționalitatea oricărei entități cu organizare ierarhică strictă. Elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de constrângere, realizată prin orice mijloace (violente, morale, amenințări etc.), a unui superior (militar sau șef) de către un inferior (militar sau subordonat), în scopul de a-l determina să încalce îndatoririle de serviciu. Fapta se consumă în momentul în care constrângerea este exercitată, indiferent dacă superiorul cedează sau nu. Articolul prevede forme agravate ale infracțiunii, pedepsite mai sever, în situații precum săvârșirea faptei de către o pluralitate de militari, în fața trupei adunate, prin folosirea unei arme sau în timp de război, acestea din urmă reflectând gravitatea sporită a atingerii aduse autorității și ordinii în condiții de conflict armat. Subiectul activ este întotdeauna un inferior sau subordonat, iar subiectul pasiv este superiorul sau șeful, calități determinate de raporturile ierarhice existente.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.