Art. 400: Spionajul

Art. 394 - Trădarea; Art. 395 - Trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat; Art. 399 - Acţiunile ostile contra statului; Art. 401 - Atentatul care pune în pericol securitatea naţională; Art. 402 - Atentatul contra unei colectivităţi; Art. 410 - Nedenunţarea unor infracţiuni contra securităţii naţionale; Art. 412 - Sancţionarea tentativei

Articolul 400 din Codul Penal reglementează infracțiunea de spionaj, care constituie o formă agravată a infracțiunii de trădare, prin specificarea calității subiectului activ. Astfel, spionajul se configurează atunci când faptele prevăzute la art. 395 (Trădarea prin transmitere de informații secrete de stat – adică transmiterea, procurarea sau deținerea de informații secrete de stat în scopul de a le transmite unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora) sunt săvârșite de către un cetățean străin sau un apatrid. Această dispoziție legală subliniază importanța protejării informațiilor secrete de stat împotriva ingerințelor externe. Fapta pune în pericol grav securitatea națională, iar sancțiunea prevăzută (închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi) reflectă severitatea acestei infracțiuni, dată fiind vulnerabilitatea pe care o poate crea statului. Deosebirea esențială față de infracțiunea de trădare propriu-zisă (art. 395) constă exclusiv în calitatea specială a subiectului activ, pedepsind aceleași acțiuni, dar comise de non-cetățeni români.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.