Art. 393: Sancţionarea tentativei

Art. 32 - Tentativa (Cod Penal, Partea Generală); Art. 33 - Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului (Cod Penal); Art. 385 - Atentatul contra unui membru de familie al Preşedintelui României (Cod Penal); Art. 387 - Acţiuni împotriva ordinii constituţionale (Cod Penal); Art. 388 - Propagandă pentru război (Cod Penal); Art. 389 - Trădarea (Cod Penal); Art. 390 - Spionajul (Cod Penal); Art. 391 - Acte de diversiune (Cod Penal)

Articolul 393 din Codul Penal reprezintă o dispoziție specială în materia sancționării tentativei, completând reglementarea generală cuprinsă în Art. 32 din Partea Generală a Codului Penal. Specificitatea Art. 393 constă în limitarea pedepsirii tentativei la un grup restrâns de infracțiuni, considerate de o gravitate deosebită, încadrate în Titlul X 'Infracțiuni contra securității naționale'. Aceste infracțiuni, printre care atentatul, acțiunile împotriva ordinii constituționale, trădarea, spionajul și actele de diversiune (Art. 385, 387-391), sunt tipuri de infracțiuni unde simplul început de execuție, chiar dacă nu produce rezultatul urmărit, este sancționat penal. Această prevedere subliniază importanța deosebită acordată protejării valorilor fundamentale legate de securitatea statului. Doctrina penală subliniază că, pentru aplicarea Art. 393, trebuie îndeplinite condițiile generale ale tentativei prevăzute de Art. 32 Cod Penal, respectiv existența unui început de execuție și a intenției de a comite infracțiunea, precum și ca rezultatul să nu se fi produs. Reglementarea specială din Art. 393 derogă de la principiul, existent pentru alte categorii de infracțiuni, conform căruia tentativa se pedepsește doar atunci când legea o prevede în mod expres, iar aici legea o prevede expres și cumulativ cu valoarea socială lezată.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.