(1)Reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească spre creştere şi educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent.
(3)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 379 Cod Penal incriminează fapte grave de nerespectare a dispozițiilor legale sau a hotărârilor judecătorești privind încredințarea minorului și menținerea legăturilor personale ale acestuia cu părinții. Această infracțiune protejează, în principal, normalitatea relațiilor de familie și drepturile fundamentale ale copilului de a beneficia de creștere și educare din partea ambilor părinți, precum și dreptul părintelui la exercitarea autorității părintești. Obiectul juridic special vizează ansamblul raporturilor sociale privind exercitarea drepturilor și îndatoririlor părintești și respectarea măsurilor de protecție a copilului stabilite prin lege sau de instanța de judecată. Latura obiectivă se manifestă sub două forme distincte: (1) Reținerea ilegală a minorului de către un părinte, fără consimțământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredințat legal. Această faptă este o infracțiune continuă, care se consumă în momentul în care minorul este reținut fără drept și durează atâta timp cât reținerea persistă. (2) Împiedicarea, în mod repetat, de către persoana căreia i s-a încredințat minorul prin hotărâre judecătorească, a legăturilor personale dintre minor și celălalt părinte. Caracterul 'repetat' al împiedicării este o condiție esențială a existenței infracțiunii, diferențiind-o de o simplă împiedicare punctuală. Latura subiectivă presupune intenția (directă sau indirectă), făptuitorul cunoscând că acționează fără consimțământ sau că împiedică repetat legăturile personale. Acțiunea penală pentru această infracțiune se pune în mișcare exclusiv la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, subliniind caracterul de protecție a intereselor private în cadrul relațiilor de familie.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.