Art. 349: Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Neluarea vreuneia dintre
măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de
către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri,
dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de
muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)Fapta prevăzută în
alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Articole Conexe / Referințe
Art. 16 Cod Penal - Culpabilitatea; Art. 17 Cod Penal - Vinovăția; Art. 19 Cod Penal - Conținutul intenției și al culpei; Art. 25 Cod Penal - Participantul; Art. 35 Cod Penal - Infracțiunea continuă; Art. 49 Cod Penal - Fapta săvârșită din culpă; Art. 61 Cod Penal - Amenda; Art. 62 Cod Penal - Limitele speciale ale pedepselor; Art. 188 Cod Penal - Omorul (dacă se produce un deces); Art. 196 Cod Penal - Vătămarea corporală din culpă (dacă se produc leziuni); Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă; Ordinul comun MS/MMSSF nr. 1279/2011/321/2011
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 349 din Codul Penal incriminează neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, fiind o infracțiune de pericol cu subiect activ calificat. Norma penală protejează relațiile sociale referitoare la siguranța și integritatea fizică și psihică a persoanelor care desfășoară activități supuse regulilor de securitate și sănătate în muncă. Obiectul juridic special vizează dreptul la un mediu de muncă sigur și sănătos. Subiectul activ al infracțiunii este exclusiv 'persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri', calitate ce poate fi deținută de angajator, reprezentanți ai acestuia, responsabili SSM, șefi de șantier, etc., conform atribuțiilor legale sau contractuale. Latura obiectivă constă într-o inacțiune (omisiune), respectiv neluarea oricărei măsuri impuse de legislația specifică (ex: Legea nr. 319/2006). Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care, prin această omisiune, se creează un 'pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională'. Pericolul este unul concret, ce trebuie dovedit, nu doar presupus. Nu este necesar să se producă un accident sau o îmbolnăvire, ci doar crearea acestui pericol. Latura subiectivă distinge două forme de vinovăție: alin. (1) sancționează fapta săvârșită cu intenție (de regulă intenție indirectă, unde subiectul prevede pericolul și acceptă posibilitatea producerii acestuia prin inacțiunea sa), iar alin. (2) sancționează fapta săvârșită din culpă (prin neglijență sau imprudență). Diferența de pedeapsă între cele două alineate reflectă gradul de vinovăție. Dacă omisiunea conduce la un accident soldat cu vătămarea sau decesul unei persoane, poate opera concursul de infracțiuni cu omorul din culpă (art. 192 Noul Cod Penal) sau vătămarea corporală din culpă (art. 196 Noul Cod Penal).
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol