Art. 326: Falsul în declaraţii

Art. 175 - Funcţionarul public; Art. 292 - Mărturia mincinoasă; Art. 321 - Falsul material în înscrisuri oficiale; Art. 322 - Falsul intelectual; Art. 327 - Falsul privind identitatea; Art. 346 - Zădărnicirea combaterii bolilor

Articolul 326 din Codul Penal incriminează falsul în declarații, o infracțiune ce protejează încrederea publică în exactitatea și veridicitatea declarațiilor făcute în fața autorităților sau instituțiilor publice, esențială pentru buna funcționare a acestora și pentru realizarea consecințelor juridice conforme realității. Obiectul juridic special vizează tocmai încrederea publică în corectitudinea datelor furnizate statului sau entităților publice. Latura obiectivă a infracțiunii constă în acțiunea de 'declarare necorespunzătoare a adevărului', adică afirmarea unui fapt contrar realității sau omiterea, cu știință, a unui fapt ce ar fi trebuit declarat. Această declarație trebuie să fie făcută unei persoane dintre cele prevăzute la art. 175 C. penal (funcționar public sau persoană care exercită un serviciu de interes public) sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea, și să aibă ca scop producerea unei consecințe juridice. De asemenea, este necesar ca declarația, prin natura sa sau în contextul împrejurărilor, să fie aptă să producă respectiva consecință juridică. Latura subiectivă impune intenția directă: făptuitorul trebuie să conștientizeze că declarația sa este falsă și să urmărească producerea unei anumite consecințe juridice. Alin. (2) introduce o formă agravată, aplicabilă atunci când falsul în declarații este comis pentru a ascunde existența unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, subliniind astfel importanța protejării sănătății publice.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.