(1)Încercarea de a determina sau

determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere,

prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant,

săvârşită asupra sa ori asupra unui membru de familie al

acesteia, să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu

dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să

dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză

penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară,

se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă actul de

intimidare sau corupere constituie prin el însuşi o infracţiune, se

aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(2)Nu constituie infracţiune

înţelegerea patrimonială dintre infractor şi persoana

vătămată, intervenită în cazul infracţiunilor pentru

care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă

sau pentru care intervine împăcarea.