Art. 269: Favorizarea făptuitorului

Art. 47 - Instigarea; Art. 48 - Complicitatea; Art. 177 - Membrii de familie (Definiție); Art. 270 - Tăinuirea; Art. 276 - Zădărnicirea descoperirii adevărului; Art. 288 - Omisiunea de a denunța; Art. 293 - Nedenunţarea

Articolul 269 din Codul Penal reglementează infracțiunea de „Favorizarea făptuitorului”, o infracțiune distinctă, încadrată în categoria faptelor care aduc atingere înfăptuirii justiției. Obiectul juridic special protejat este buna desfășurare a activității organelor judiciare și realizarea justiției penale. Elementul material al infracțiunii constă în acordarea oricărui tip de ajutor (material, moral, fizic, informativ etc.) unei persoane care a săvârșit o infracțiune (autor, instigator, complice), cu condiția ca acest ajutor să fie dat ulterior consumării infracțiunii principale. De esență este elementul subiectiv: făptuitorul acționează cu intenție directă calificată (dol special), având ca scop împiedicarea sau îngreunarea cercetărilor într-o cauză penală, a tragerii la răspundere penală, a executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate. Spre deosebire de complicitate, favorizarea nu presupune o înțelegere prealabilă cu autorul și nu contribuie la săvârșirea faptei principale, ci doar la sustragerea făptuitorului de la justiție. Alineatul (2) instituie o limită superioară specială a pedepsei aplicate favorizatorului, care nu poate depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta principală, asigurând astfel principiul proporționalității. O cauză personală de nepedepsire este prevăzută la alineatul (3) pentru favorizarea săvârșită de un membru de familie. Această dispoziție este fundamentată pe considerente de ordin moral și umanitar, protejând legăturile de familie și recunoscând că în anumite circumstanțe, obligațiile morale pot prevala asupra celei legale de a coopera cu justiția. Noțiunea de 'membru de familie' este definită expres de Codul Penal.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.