(1)Efectuarea unei operaţiuni de retragere de numerar,
încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă
electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau
monedă virtuală, prin utilizarea, fără
consimţământul titularului, a unui instrument de plată
fără numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea
acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se
sancţionează efectuarea uneia dintre operaţiunile prevăzute
în alin. (1), prin utilizarea neautorizată a oricăror date de
identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
(3)Transmiterea neautorizată
către altă persoană a oricăror date de identificare, în
vederea efectuării uneia dintre operaţiunile prevăzute în alin.
(1), se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 250 din Codul Penal incriminează efectuarea de operațiuni financiare frauduloase, protejând în primul rând relațiile sociale privind patrimoniul, dar și încrederea publică în sistemele de plată fără numerar și securitatea datelor de identificare. Infracțiunea are trei forme principale: 1) Utilizarea neautorizată a instrumentelor de plată fără numerar sau a datelor de identificare (alin. 1), care vizează operațiuni specifice (retragere numerar, încărcare/descărcare monedă electronică, transfer de fonduri/valoare/monedă virtuală) efectuate prin folosirea unui instrument de plată fără numerar sau a datelor sale de identificare, în absența consimțământului titularului. 2) Utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau a datelor fictive (alin. 2), care extinde sfera infracțiunii la utilizarea oricăror date de identificare (nu doar cele asociate unui instrument de plată) sau a datelor fictive, pentru aceleași tipuri de operațiuni, subliniind caracterul larg al noțiunii de 'date de identificare'. 3) Transmiterea neautorizată de date de identificare (alin. 3), care constituie o infracțiune distinctă, de sine stătătoare, sancționând actul de transmitere a datelor de identificare unei alte persoane, în scopul efectuării operațiunilor frauduloase menționate la alin. (1), fiind o formă tipică de infracțiune-scop, unde intenția de a se comite ulterior operațiuni este esențială. Sub aspectul laturii subiective, toate formele infracționale se comit cu intenție directă sau indirectă. Infracțiunea este una de pericol sau de rezultat, în funcție de specificul alin. (1) și (2) vs. alin. (3). Articolul 250 se află într-o relație de specialitate față de infracțiunea de fraudă informatică (Art. 253 C. pen.), fiind o incriminare specifică a unor fapte frauduloase în domeniul financiar-informatic. Pot exista situații de concurs de infracțiuni cu infracțiuni precum accesul ilegal la un sistem informatic (Art. 249 C. pen.) sau falsificarea de instrumente de plată electronică (Art. 251 C. pen.).
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Legea Aplicată