Art. 231: Dispoziții speciale pentru faptele din capitolul I

Art. 228 - Furtul; Art. 229 - Furtul calificat; Art. 230 - Tâlhăria și pirateria; Art. 157 - Împăcarea; Art. 296 - Plângerea prealabilă (Codul de procedură penală); Art. 295 - Acțiunea penală (Codul de procedură penală); Art. 177 - Membru de familie; Art. 136 - Cauzele care înlătură răspunderea penală

Articolul 231 din Codul Penal instituie două dispoziții derogatorii de la regulile generale privind punerea în mișcare a acțiunii penale și stingerea acesteia, aplicabile în contextul infracțiunilor contra patrimoniului săvârșite în anumite relații speciale. Alineatul (1) stabilește că faptele prevăzute în Capitolul I al Titlului II (infracțiuni contra patrimoniului) comise între membrii de familie, de un minor în dauna tutorelui său, sau de către o persoană care locuiește ori este găzduită de victimă, se pedepsesc exclusiv la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Această soluție legală are la bază rațiuni de oportunitate și de protejare a relațiilor de familie sau de conviețuire, lăsând la latitudinea victimei decizia de a declanșa procesul penal, având în vedere caracterul adesea minor al prejudiciului și implicațiile sociale ale unui litigiu penal în astfel de medii. Alineatul (2) prevede o cauză specială de înlăturare a răspunderii penale, respectiv împăcarea, dar numai în cazul infracțiunilor de furt (Art. 228) și tâlhărie (Art. 230), atunci când acestea se încadrează în condițiile prevăzute la alineatul (1). Împăcarea, ca act unilateral de voință, produce efecte ex nunc, stingând răspunderea penală și împiedicând continuarea procesului penal, reflectând încă o dată preocuparea legiuitorului de a oferi o cale amiabilă de rezolvare a conflictelor patrimoniale în anumite contexte relaționale sensibile.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.