(1)

Întreruperea cursului sarcinii săvârşită în vreuna

dintre următoarele împrejurări:

a)în

afara instituţiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate în

acest scop;

b)de

către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate

obstetrică-ginecologie şi drept de liberă practică

medicală în această specialitate;

c)dacă

vârsta sarcinii a depăşit paisprezece săptămâni, se

pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi

interzicerea exercitării unor drepturi.

(2)Întreruperea cursului sarcinii,

săvârşită în orice condiţii, fără

consimţământul femeii însărcinate, se pedepseşte cu

închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor

drepturi.

(3)Dacă prin faptele

prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) s-a cauzat femeii

însărcinate o vătămare corporală, pedeapsa este închisoarea

de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar

dacă fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate, pedeapsa este

închisoarea de la 6 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor

drepturi.

(4)Când faptele au fost

săvârşite de un medic, pe lângă pedeapsa închisorii, se va

aplica şi interzicerea exercitării profesiei de medic.

(5)Tentativa la infracţiunile

prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte.

(6)Nu constituie infracţiune

întreruperea cursului sarcinii în scop terapeutic efectuată de un medic de

specialitate obstetrică-ginecologie, până la vârsta sarcinii de

douăzeci şi patru de săptămâni, sau întreruperea

ulterioară a cursului sarcinii, în scop terapeutic, în interesul mamei sau

al fătului.

(7)Nu se pedepseşte femeia

însărcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii.