(1)Este justificată fapta

prevăzută de legea penală săvârşită în stare de

necesitate.

(2)Este în stare de necesitate

persoana care săvârşeşte fapta pentru a salva de la un pericol

imediat şi care nu putea fi înlăturat altfel viaţa, integritatea

corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun

important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă

urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut

produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.