(1)
Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre
următoarele consecinţe:
a)o
infirmitate;
b)leziuni
traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au
necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c)un
prejudiciu estetic grav şi permanent;
d)avortul;
e)punerea
în primejdie a vieţii persoanei, se pedepseşte cu închisoarea de la 2
la 7 ani.
(2)Când fapta a fost
săvârşită în scopul producerii uneia dintre consecinţele
prevăzute în alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. c), pedeapsa este
închisoarea de la 3 la 10 ani.
(2
1
)
Limitele
speciale ale pedepsei prevăzute în alin. (1) şi (2) se majorează
cu o treime atunci când:
a)victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea,
paza sau tratamentul făptuitorului;
b)victima este un minor;
c)fapta este săvârşită în public;
d)făptuitorul are asupra sa o armă de foc, un
obiect, un dispozitiv, o substanţă sau un animal ce pot pune în
pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a
persoanelor.
(3)Tentativa la infracţiunea
prevăzută în alin. (2) se pedepseşte.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 194 Cod Penal reglementează infracțiunea de vătămare corporală, o variantă agravată a infracțiunii de lovire sau alte violențe (Art. 193 C.Pen.) prin prisma consecințelor grave produse. Alin. (1) definește varianta tip a infracțiunii, incriminând fapta care a generat una dintre următoarele urmări: infirmitate, necesitatea a peste 90 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, un prejudiciu estetic grav și permanent, avortul sau punerea în primejdie a vieții persoanei. Aceste consecințe sunt alternative și transformă fapta inițială (lovire sau violență) într-o infracțiune distinctă, cu limite de pedeapsă superioare. Elementul material al laturii obiective constă în acțiunea de lovire sau alte violențe, iar consecințele prevăzute la lit. a)-e) reprezintă rezultatul agravant. Sub aspectul laturii subiective, fapta este comisă, de regulă, cu praeterintenție (intenția de a lovi și culpă în privința rezultatului mai grav) sau, în anumite cazuri, cu intenție directă/indirectă și asupra rezultatului. Alin. (2) instituie o variantă și mai gravă, caracterizată prin existența unei intenții calificate (dol special) a făptuitorului de a produce una dintre consecințele de la lit. a), b) sau c) ale alin. (1). Pedeapsa este considerabil majorată în acest caz, reflectând gradul sporit de periculozitate socială a acțiunii. Alin. (2^1^) introduce o serie de circumstanțe agravante speciale care, odată îndeplinite, duc la majorarea cu o treime a limitelor speciale de pedeapsă. Acestea vizează, în esență, vulnerabilitatea victimei (aflarea în îngrijirea făptuitorului, minoratul), contextul comiterii faptei (în public) sau pericolul sporit generat de utilizarea unor mijloace specifice (arme, obiecte/substanțe/animale periculoase). Alin. (3) stabilește expres pedepsirea tentativei doar pentru varianta calificată a infracțiunii prevăzute la alin. (2), în acord cu regula generală conform căreia tentativa se pedepsește numai când legea o prevede în mod expres.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.