Art. 173: Legea penală

Art. 1 - Legalitatea incriminării și a pedepsei; Art. 3 - Legea penală mai favorabilă; Art. 4 - Aplicarea în timp a legii penale; Art. 5 - Aplicarea în spațiu a legii penale; Art. 174 - Infracțiunea; Art. 175 - Funcționar public

Articolul 173 din Codul Penal oferă o definiție formală și restrictivă a conceptului de „lege penală” în contextul legislației române. Această normă are o importanță fundamentală, fiind corolarul principiului legalității incriminării și pedepsei (Art. 1 C.P.). Prin „lege penală” se înțelege orice act normativ cu caracter penal, indiferent de denumirea sa, cu condiția să fi fost adoptat în forma și cu procedura specifică actelor legislative primare. Sunt incluse explicit legile organice (care reglementează domenii fundamentale, conform Constituției) și ordonanțele de urgență (acte cu forță de lege, emise de Guvern în situații excepționale), precum și alte acte normative care, la momentul adoptării, aveau aceeași forță juridică. Această definiție subliniază că izvoarele dreptului penal sunt exclusiv formale și oficiale, excluzând obiceiul (cutuma) sau alte acte administrative fără putere de lege. Rolul său este de a asigura previzibilitatea și siguranța juridică, garantând că o faptă nu poate constitui infracțiune și nu poate fi sancționată penal decât în baza unei dispoziții cu caracter penal preexistente și cu forță de lege.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.