(1)
Pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice se
aplică atunci când:
a)persoana
juridică a fost constituită în scopul săvârșirii de
infracțiuni;
b)obiectul
său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracțiuni,
iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea
săvârșită este închisoarea mai mare de 3 ani.
(2)În caz de neexecutare, cu
rea-credință, a uneia dintre pedepsele complementare prevăzute
în art. 136 alin. (3) lit. b) - e), instanța dispune dizolvarea persoanei
juridice.
(3)[textul din Art. 139, alin. (3)
din partea I, titlul VI, capitolul II a fost abrogat la 01-feb-2014 de
Art. 245, punctul 16. din titlul III, capitolul II din
Legea 187/2012
]
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 139 din Codul Penal reglementează pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice, o sancțiune de o severitate deosebită, având ca scop înlăturarea din circuitul juridic a entităților a căror activitate este fundamental viciată de scopuri infracționale sau de o neîndeplinire gravă a obligațiilor impuse de legea penală. Dizolvarea este o măsură extremă, care pune capăt existenței legale a persoanei juridice și implică lichidarea patrimoniului acesteia.
Alineatul (1) stabilește două condiții cumulative principale pentru aplicarea acestei pedepse:
a) **Constituirea în scop infracțional:** Situația în care însăși rațiunea de a fi a persoanei juridice a fost de la bun început săvârșirea de infracțiuni, reflectând o intenție criminală preexistentă și definitorie.
b) **Deturnarea obiectului de activitate:** Când obiectul licit pentru care a fost constituită persoana juridică este ulterior și în mod sistematic deturnat către activități infracționale, iar infracțiunea săvârșită este de o gravitate considerabilă, sancționată cu închisoare de peste 3 ani. Aceasta vizează cazurile în care persoana juridică, deși inițial legală, devine un instrument al criminalității grave.
Alineatul (2) introduce o a treia ipoteză de aplicare a dizolvării: neexecutarea cu rea-credință a altor pedepse complementare stabilite conform art. 136 alin. (3) lit. b) - e) (cum ar fi suspendarea activității, închiderea unor unități, interzicerea de a participa la proceduri de achiziții publice, plasarea sub supraveghere judiciară). Această prevedere subliniază caracterul coercitiv al sistemului sancționator și consecințele grave ale sfidării deciziilor judecătorești, transformând dizolvarea într-o sancțiune subsidiară pentru nerespectarea altor măsuri.
Pedeapsa dizolvării subliniază importanța combaterii criminalității organizate și a utilizării structurilor corporative pentru activități ilicite, trimițând un mesaj puternic cu privire la seriozitatea cu care legea penală tratează implicarea persoanelor juridice în fenomenul infracțional.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Legea Aplicată