Art. 135: Condiţiile răspunderii penale a persoanei juridice

Art. 136 C.pen. (Sancțiunile principale aplicabile persoanei juridice); Art. 137 C.pen. (Sancțiunile complementare aplicabile persoanei juridice); Art. 138 C.pen. (Regimul de executare a pedepselor aplicate persoanei juridice); Art. 139 C.pen. (Individualizarea sancțiunilor aplicate persoanei juridice); Art. 140 C.pen. (Prescripția răspunderii penale a persoanei juridice); Art. 289 C.pen. (Luarea de mită); Art. 297 C.pen. (Abuzul în serviciu); Art. 35 C.pen. (Participația penală); Art. 52 C.pen. (Concursul de infracțiuni)

Articolul 135 din Codul Penal reglementează condițiile generale ale răspunderii penale a persoanei juridice, o inovație relativ recentă în dreptul penal român, fundamentată pe principiul "societas delinquere potest". Alineatul (1) stabilește regula generală: persoana juridică răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite fie în realizarea obiectului său de activitate, fie în interesul său, fie în numele său. Această formulare largă permite imputarea faptelor penale comise de organele sau reprezentanții persoanei juridice, atunci când acțiunile lor se încadrează în sfera scopului și activității entității. Alineatele (1) și (2) instituie excepții importante de la această regulă. Statul și autoritățile publice (alineatul 1) beneficiază de o imunitate penală absolută, justificată de natura lor suverană și de funcțiile publice pe care le îndeplinesc. Instituțiile publice, definite ca entități create prin lege pentru a îndeplini servicii de interes general, nu răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în exercitarea unei activități ce nu poate face obiectul domeniului privat (alineatul 2). Această excepție vizează acele activități specifice sectorului public, care nu generează profit și nu intră în concurență cu activități din sectorul privat, cum ar fi, de exemplu, activitățile medicale desfășurate într-un spital de stat sau cele educaționale într-o școală publică. Decizia ÎCCJ menționată în articol clarifică aplicabilitatea acestei excepții, statuând că spitalele militare, fiind instituții publice ce desfășoară activități specifice ce nu pot face obiectul domeniului privat, nu pot fi subiect activ al infracțiunilor de luare de mită și abuz în serviciu. Această interpretare subliniază natura subsidiară a răspunderii penale a instituțiilor publice. Alineatul (3) subliniază caracterul cumulativ al răspunderii penale. Răspunderea persoanei juridice nu o exclude pe cea a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte. Astfel, atât entitatea juridică, cât și individul (sau indivizii) care au acționat în numele sau interesul acesteia pot fi trase la răspundere penală, demonstrând că legea penală română nu permite ca persoana juridică să devină un "scut" pentru faptele ilicite ale persoanelor fizice implicate.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.