Art. 103: Modificarea sau încetarea obligaţiilor
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Dacă pe durata supravegherii
au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligaţii,
fie sporirea sau diminuarea condiţiilor de executare a celor existente,
instanţa dispune modificarea obligaţiilor în mod corespunzător,
pentru a asigura condamnatului şanse mai mari de reintegrare socială.
(2)Instanţa dispune încetarea
executării unora dintre obligaţiile pe care le-a impus, când
apreciază că menţinerea acestora nu mai este necesară.
Articole Conexe / Referințe
Art. 91 C.p. - Noțiunea și condițiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere; Art. 92 C.p. - Termenul de supraveghere; Art. 93 C.p. - Obligațiile; Art. 94 C.p. - Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere; Art. 95 C.p. - Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere; Art. 96 C.p. - Liberarea condiționată; Art. 583 C.p.p. - Modificarea obligațiilor sau a condițiilor de executare (din Codul de Procedură Penală)
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 103 din Codul Penal reglementează flexibilitatea executării pedepsei suspendate sub supraveghere, oferind instanței posibilitatea de a adapta regimul obligațiilor impuse condamnatului pe parcursul termenului de supraveghere. Această dispoziție legală subliniază caracterul dinamic al supravegherii și importanța individualizării modului de executare a sancțiunilor penale. Scopul principal este facilitarea reinserției sociale a condamnatului, prin ajustarea condițiilor la evoluția comportamentală și la nevoile concrete ale acestuia.
Alin. (1) permite modificarea (impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea celor existente) dacă intervin motive justificate, având ca finalitate creșterea șanselor de reintegrare socială. Această prerogativă conferă instanței un rol activ și continuu în supravegherea executării, permițându-i să reacționeze la schimbările intervenite în viața condamnatului.
Alin. (2) prevede încetarea executării unor obligații, atunci când instanța apreciază că menținerea acestora nu mai este necesară. Aceasta poate interveni, de exemplu, dacă scopul unei anumite obligații a fost atins sau dacă situația condamnatului s-a ameliorat într-atât încât impunerea unei obligații devine excesivă sau redundantă.
În doctrină se subliniază că aceste modificări sau încetări trebuie să fie fundamentate pe o analiză riguroasă a comportamentului condamnatului și a contextului social, evitându-se atât rigorile excesive, cât și laxitatea nejustificată, pentru a menține echilibrul între interesul social de protecție și cel individual de resocializare.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol