Art. 92: Codul Muncii

Art. 5 - Nediscriminarea și egalitatea de tratament; Art. 87 - Definiția muncii temporare; Art. 88 - Agentul de muncă temporară; Art. 89 - Utilizatorul; Art. 90 - Contractul de muncă temporară; Art. 91 - Contractul de punere la dispoziție; Art. 159 - Noțiunea de salariu; Art. 160 - Elementele salariului; Art. 161 - Principiul egalității de remunerare; Art. 170 - Contractul colectiv de muncă; Art. 176 - Obligațiile generale ale angajatorului privind securitatea și sănătatea în muncă; Art. 177 - Echipamente individuale de protecție

Articolul 92 din Codul Muncii statuează principiul egalității de tratament și al parității salariale pentru salariații temporari, asigurându-le drepturi similare cu cele ale salariaților permanenți ai utilizatorului. Această normă are un caracter protector, menită să prevină discriminarea și să garanteze condiții echitabile de muncă. Se subliniază accesul egal la servicii și facilități, precum și obligația utilizatorului de a asigura echipamentele necesare de protecție și de muncă, cu excepția cazului în care această responsabilitate este transferată, prin contract, agentului de muncă temporară. Un aspect fundamental este cel al salariului, care nu poate fi inferior celui al unui salariat permanent ce prestează o muncă identică sau similară. În absența unui salariat comparabil la nivelul utilizatorului, salariul salariatului temporar se stabilește prin raportare la o persoană angajată cu contract individual de muncă ce prestează o muncă similară, conform prevederilor contractului colectiv de muncă aplicabil. Această prevedere consolidează protecția socială a salariaților temporari și asigură coerența reglementărilor în domeniul muncii.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.