(1)Agentul

de muncă temporară pune la dispoziţia utilizatorului un salariat

angajat prin contract de muncă temporară, în baza unui contract de

punere la dispoziţie încheiat în formă scrisă.

(2)

Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă:

a)durata

misiunii;

b)caracteristicile

specifice postului, în special calificarea necesară, locul executării

misiunii şi programul de lucru;

c)condiţiile

concrete de muncă;

d)echipamentele

individuale de protecţie şi de muncă pe care salariatul temporar

trebuie să le utilizeze;

e)orice

alte servicii şi facilităţi în favoarea salariatului temporar;

f)valoarea

comisionului de care beneficiază agentul de muncă temporară,

precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul;

g)condiţiile

în care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispoziţie

de un agent de muncă temporară.

(3)Orice clauză prin care se

interzice angajarea de către utilizator a salariatului temporar după

îndeplinirea misiunii este nulă.