Art. 89: Codul Muncii

Art. 87 - Definiția muncii temporare; Art. 88 - Condițiile de utilizare a muncii temporare; Art. 90 - Contractul de muncă temporară; Art. 91 - Durata misiunii de muncă temporară; Art. 92 - Obligațiile utilizatorului; Art. 93 - Cazurile de interdicție a muncii temporare; Art. 94 - Drepturile și obligațiile agenților de muncă temporară; Art. 95 - Drepturile și obligațiile salariaților temporari

Articolul 89 din Codul Muncii stabilește principiul fundamental conform căruia un utilizator poate recurge la munca temporară, prin intermediul agenților specializați, exclusiv pentru îndeplinirea unor sarcini definite printr-un caracter precis și temporar. Această dispoziție subliniază natura excepțională și subsidiară a contractului de muncă temporară, care nu poate deveni o formă permanentă de angajare sau o modalitate de eludare a normelor generale ale dreptului muncii. Trimite expres la Articolul 93, care detaliază cazurile în care recurgerea la munca temporară este strict interzisă, consolidând astfel cadrul legal restrictiv și de protecție a salariaților temporari.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.