Art. 77: Codul Muncii

Art. 61 - Concedierea pentru motive disciplinare; Art. 65 - Concedierea pentru inaptitudine fizică și/sau psihică; Art. 66 - Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului; Art. 76 - Forma și conținutul deciziei de concediere; Art. 78 - Consecințele concedierii nelegale; Art. 268 - Termene de exercitare a acțiunilor

Articolul 77 din Codul Muncii stabilește un principiu fundamental al dreptului muncii, conform căruia decizia de concediere își produce efectele juridice exclusiv de la momentul comunicării sale salariatului. Această prevedere subliniază caracterul receptiv al actului juridic unilateral al angajatorului, comunicarea fiind o condiție sine qua non pentru ca decizia să devină opozabilă și executabilă. Data comunicării este crucială, deoarece de la acest moment încep să curgă termenele legale pentru contestarea deciziei de către salariat în fața instanțelor de judecată. Lipsa comunicării sau o comunicare nelegală poate atrage nulitatea absolută a deciziei de concediere. A doua parte a articolului introduce Secțiunea 7, care reglementează mecanismele de control judiciar și sancționare a concedierilor nelegale, consolidând astfel protecția juridică a salariaților împotriva abuzurilor angajatorului în procesul de încetare a contractului individual de muncă.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.