(1)

Contractul individual de muncă poate

fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele

situaţii:

a)[textul

din Art. 52, alin. (1), litera A. din titlul II, capitolul IV a fost abrogat la

21-aug-2016 de

Actul din Decizia 261/2016

]

b)

în cazul în care

angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a

fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia

deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii

judecătoreşti;

*) Curtea Constituţională admite excepţia de

neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art.

52 alin. (1) lit. b) teza întâi sunt neconstituţionale. Totodată

respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a

dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua.

c)

în cazul

întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără

încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice,

structurale sau similare;

*) Prin excepţie de la

prevederile art. 34 alin. (1

1

) lit. a) şi ale art. 35 alin. (1)

din Legea nr.

76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, cu

modificările şi completările ulterioare, perioada de suspendare

a raporturilor de muncă în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

53/2003

-

Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, pe perioada stării de urgenţă şi a stării

de alertă instituite potrivit legii, se ia în calcul la stabilirea

stagiului de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare

datei înregistrării cererii pentru indemnizaţia de şomaj.

Perioada stării de

urgenţă şi perioada stării de alertă în care

contractele individuale de muncă sunt suspendate în temeiul art. 52 alin.

(1) lit. c) din Legea nr.

53/2003

, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, pentru care angajatorii nu datorează

contribuţia asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220

5

din Legea nr.

227/2015

privind

Codul fiscal

, cu modificările şi completările

ulterioare, constituie stagiu asimilat în sistemul asigurărilor pentru

şomaj.

c

1

)în cazul în care împotriva salariatului s-a

luat, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura

controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în

sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică

executarea contractului de muncă, precum şi în cazul în care

salariatul este arestat la domiciliu, iar conţinutul măsurii

împiedică executarea contractului de muncă;

d)pe

durata detaşării;

e)pe

durata suspendării de către autorităţile competente a

avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea

profesiilor.

f)pe durata suspendării temporare a

activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a

decretării stării de asediu sau stării de urgenţă

potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

(2)

În cazurile

prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), dacă se constată

nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea

anterioară şi i se plăteşte, în temeiul normelor şi

principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire

egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe

perioada suspendării contractului.

*) Prin Decizia nr.

15/2022

Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie stabileşte că, în interpretarea

şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea

nr.

53/2003

- Codul muncii, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, raportat la Decizia Curţii

Constituţionale nr.

405 din 15 iunie

2016

, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, în cazul salariatului cu privire

la care angajatorul a emis, în temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi din

Legea nr.

53/2003

- Codul muncii, decizie de suspendare a contractului

individual de muncă, urmare a efectelor Deciziei Curţii

Constituţionale nr.

279 din 23 aprilie

2015

, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015, în situaţia în care

raportul juridic guvernat de dispoziţiile legii constatate ca fiind

neconstituţionale nu a fost definitiv consolidat, în patrimoniul

salariatului ia naştere un drept de creanţă constând într-o

despăgubire echivalentă cu remuneraţia cuvenită, pe

toată durata suspendării, în temeiul normelor şi principiilor

răspunderii civile contractuale.

(3)În cazul reducerii temporare a

activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau

similare, pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare,

angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile

la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a

salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea

programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ

de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor,

după caz.