Art. 239: Codul Muncii

Art. 19 - Obligațiile generale ale angajatorului; Art. 27 - Încheierea contractului individual de muncă; Art. 160 - Plata salariului; Art. 279 - Sancțiuni disciplinare; Art. 280 - Contravenții; Art. 281 - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor; Art. 282 - Infracțiuni

Articolul 239 din Codul Muncii (Legea nr. 53/2003) este o normă de trimitere esențială, care stabilește că detaliile privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii sunt guvernate de o lege specială. Această abordare legislativă subliniază importanța și complexitatea instituției Inspecției Muncii, o autoritate administrativă cu rol fundamental în asigurarea conformității cu legislația muncii. Legea specială la care face referire este, în prezent, Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin această dispoziție, Codul Muncii deleagă reglementarea amănunțită a structurii, atribuțiilor și funcționării Inspecției Muncii unei legi distincte, recunoscând-i totodată rolul crucial în supravegherea și controlul aplicării dispozițiilor legale în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, precum și în prevenirea și combaterea muncii nedeclarate. Inspecția Muncii acționează ca un garant al respectării drepturilor și obligațiilor atât ale salariaților, cât și ale angajatorilor, contribuind la menținerea echilibrului și legalității în piața muncii.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.