Art. 216: Codul Muncii

Art. 213 - Codul Muncii: Definiția sindicatului; Art. 214 - Codul Muncii: Dreptul de a se organiza în sindicate; Art. 215 - Codul Muncii: Independența sindicatelor; Art. 217 - Codul Muncii: Personalitatea juridică a sindicatelor; Art. 220 - Codul Muncii: Drepturile și obligațiile sindicatelor; Art. 229 - Codul Muncii: Contractul colectiv de muncă; Art. 230 - Codul Muncii: Nivelurile negocierii colective; Art. 231 - Codul Muncii: Reprezentativitatea părților la negocierea colectivă; Art. 3 - Legea 62/2011: Principiile dialogului social; Art. 10 - Legea 62/2011: Constituirea și înregistrarea federațiilor și confederațiilor

Articolul 216 din Codul Muncii consacră un principiu fundamental al dreptului muncii, și anume libertatea sindicatelor de a se asocia în structuri superioare de reprezentare, precum federațiile, confederațiile și uniunile teritoriale. Acest drept este o extensie a libertății sindicale individuale și colective, esențial pentru consolidarea puterii de negociere și reprezentare a intereselor salariaților la diferite niveluri (ramură, național, teritorial). Sintagma 'în condițiile legii' subliniază faptul că, deși asocierea este liberă, ea trebuie să respecte prevederile legale specifice, în special cele din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, care reglementează detaliile privind constituirea, înregistrarea, funcționarea și reprezentativitatea acestor organizații sindicale de nivel superior. Prin această prevedere, Codul Muncii asigură cadrul juridic necesar pentru existența unui pluralism sindical și pentru desfășurarea eficientă a dialogului social tripartit.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.