(1)Angajatorul
are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în
domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.
(2)Instruirea se realizează
periodic, prin modalităţi specifice stabilite de comun acord de
către angajator împreună cu comitetul de securitate şi
sănătate în muncă şi cu sindicatul sau, după caz, cu
reprezentanţii salariaţilor.
(3)Instruirea prevăzută la
alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al
celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi
al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6
luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează înainte de începerea
efectivă a activităţii.
(4)Instruirea este obligatorie
şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei
în domeniu.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 180 din Codul Muncii impune angajatorului o obligație esențială și continuă de a organiza și asigura instruirea angajaților în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Această prevedere este fundamentală pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, reflectând principiul diligenței și al protecției salariaților. Instruirea se realizează periodic, iar metodele specifice sunt stabilite printr-un dialog social tripartit: între angajator, Comitetul de Securitate și Sănătate în Muncă (CSSM) și sindicatul sau reprezentanții salariaților. Articolul detaliază cazurile în care instruirea este obligatorie, subliniind importanța unei formări inițiale pentru noii angajați, a unei reorientări pentru cei care își schimbă atribuțiile sau locul de muncă, și a unei reactualizări pentru cei care reiau activitatea după o absență prelungită. De asemenea, se impune instruirea în cazul modificărilor legislative relevante, asigurând adaptarea continuă la noile cerințe normative. Caracterul preventiv este accentuat de cerința ca instruirea să preceadă efectiv începerea activității în situațiile menționate la alin. (3), garantând că personalul este pregătit pentru riscurile specifice înainte de expunere. Nerespectarea acestor obligații constituie o contravenție sau, în anumite condiții, o infracțiune, cu consecințe juridice semnificative pentru angajator.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.